De la utilizarea AI la integrarea AI în business: de ce competențele fac diferența

Inteligența artificială este tot mai prezentă în companiile europene. Dar utilizarea unor instrumente AI nu înseamnă automat transformare digitală. Un studiu recent al Comisiei Europene arată de ce adevărata valoare apare atunci când tehnologia este integrată în procesele organizaționale, iar angajații au competențele necesare pentru a o folosi eficient.

AI câștigă teren în companiile europene

Inteligența artificială a trecut, în doar câțiva ani, de la o tehnologie experimentală la un instrument utilizat în activitatea curentă a tot mai multor organizații.

Potrivit unei analize publicate pe 14 octombrie 2026 de Joint Research Centre (JRC), serviciul de cercetare și cunoaștere al Comisiei Europene, proporția companiilor care utilizează AI în sectoarele strategice ale Uniunii Europene a crescut de la 7% în 2021 la 18% în 2025.

La nivelul întregii economii europene analizate, ponderea a ajuns la 20% în 2025, comparativ cu 8% în 2021.

Ritmul de adoptare diferă însă considerabil între industrii. În 2025, AI era utilizată de 38% dintre companiile din sectorul media, 34% dintre cele din energie și 30% dintre cele din comunicații electronice. În schimb, în mobilitate, turism și industria agroalimentară, nivelurile de adoptare erau semnificativ mai reduse.

Aceste cifre indică un progres important, dar ridică o întrebare esențială:

Cât din utilizarea AI se transformă efectiv în productivitate, eficiență și competitivitate?

A utiliza AI nu este același lucru cu a integra AI

Pentru multe organizații, primul contact cu inteligența artificială are loc prin instrumente accesibile, precum asistenții AI generativi.

Angajații le folosesc pentru redactarea documentelor, sintetizarea informațiilor, traduceri, pregătirea prezentărilor sau generarea ideilor.

Aceste utilizări pot economisi timp și pot îmbunătăți activitatea individuală. Dar, de cele mai multe ori, procesele organizației rămân neschimbate.

Să luăm exemplul unei echipe de management de proiect.

Utilizarea punctuală a AI poate însemna ca un manager să folosească un asistent AI pentru a redacta raportul săptămânal de progres.

Integrarea AI în procesul de management de proiect presupune însă o abordare diferită: informațiile relevante sunt colectate și structurate, AI contribuie la identificarea întârzierilor sau a riscurilor, rezultatele sunt verificate de responsabili, iar analiza este integrată în procesul de monitorizare și luare a deciziilor.

Diferența nu este doar tehnologică. Este una de organizare, competențe și management.

Studiul JRC subliniază că adoptarea instrumentelor AI gata de utilizare nu conduce automat la integrarea tehnologiei în procesele de bază. Organizațiile care își adaptează fluxurile de lucru și folosesc AI în activitățile operaționale pot obține o valoare adăugată mai mare.

De ce unele companii obțin mai multă valoare din AI?

Analiza JRC evidențiază trei dimensiuni relevante pentru integrarea inteligenței artificiale:

1. Adaptarea organizațională

Introducerea AI presupune uneori redefinirea responsabilităților, modificarea fluxurilor de lucru și stabilirea unor noi mecanisme de verificare și control.

Nu este suficient ca angajații să aibă acces la tehnologie. Organizația trebuie să știe unde, cum și în ce condiții aceasta poate fi utilizată.

2. Integrarea în procesele operaționale

Valoarea AI crește atunci când utilizarea sa depășește activitățile individuale și contribuie la procese precum planificarea, producția, analiza datelor, monitorizarea performanței sau managementul riscurilor.

3. Alegerea soluțiilor potrivite

Nu orice organizație are nevoie de sisteme AI dezvoltate la comandă. Unele nevoi pot fi acoperite eficient prin instrumente existente, în timp ce altele necesită personalizare și integrare cu sistemele interne.

Decizia trebuie să pornească de la problema de business, nu de la popularitatea unei anumite tehnologii.

Competențele, principalul obstacol în calea transformării

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului JRC privește barierele în adoptarea inteligenței artificiale.

Lipsa expertizei relevante este indicată frecvent drept un obstacol major. Două dificultăți se evidențiază: deficitul de competențe specializate și incertitudinile privind reglementările, protecția datelor și confidențialitatea.

Această constatare schimbă perspectiva asupra investițiilor în AI.

O companie poate achiziționa instrumente performante, dar rezultatele vor fi limitate dacă angajații nu știu să identifice utilizările potrivite, să formuleze cerințe clare, să interpreteze răspunsurile și să verifice informațiile generate.

De aceea, dezvoltarea competențelor AI nu ar trebui privită exclusiv ca o activitate de instruire tehnică.

Este necesară dezvoltarea unor competențe complementare:

• Gândire critică și evaluarea informațiilor generate de AI;
• Înțelegerea proceselor de business și identificarea oportunităților de îmbunătățire;
• Analiza și interpretarea datelor;
• Securitate cibernetică și protecția informațiilor;
• Managementul schimbării și colaborarea între echipe;
• Utilizarea responsabilă a tehnologiei și păstrarea controlului uman asupra deciziilor importante.

Ce înseamnă integrarea AI pentru managementul proiectelor?

Managementul proiectelor oferă un exemplu relevant pentru potențialul AI în organizații.

Un manager de proiect poate utiliza AI pentru a genera un plan preliminar, pentru a structura un registru de riscuri sau pentru a sintetiza discuțiile unei ședințe.

Integrarea AI la nivelul proceselor presupune însă mai mult: stabilirea surselor de date, a responsabilităților, a criteriilor de validare și a modului în care rezultatele influențează deciziile proiectului.

De exemplu, într-un proces bine definit, AI poate sprijini identificarea unor abateri de la planificare, poate evidenția informații contradictorii din rapoarte și poate propune scenarii alternative.

Managerul de proiect rămâne responsabil pentru interpretarea acestor rezultate, validarea recomandărilor și luarea deciziilor.

AI nu înlocuiește competențele de management de proiect. Le poate amplifica valoarea atunci când este utilizată corect.

Același principiu se aplică în managementul operațional, resurse umane, marketing, vânzări și alte funcțiuni organizaționale.

Cinci pași pentru trecerea de la experimentare la integrare

Pentru organizațiile care doresc să depășească etapa utilizării individuale a instrumentelor AI, o abordare structurată poate include cinci etape.

Pasul 1. Identificarea proceselor care pot fi îmbunătățite

Analiza trebuie să înceapă cu probleme concrete: activități repetitive, întârzieri, erori, dificultăți de analiză sau volume mari de informații.

Pasul 2. Evaluarea competențelor existente

Organizația trebuie să înțeleagă ce știu deja angajații și unde există nevoi de dezvoltare.

Pasul 3. Selectarea unor proiecte-pilot

Este preferabilă testarea AI într-un proces bine delimitat, cu obiective clare, înainte de extinderea utilizării.

Pasul 4. Formarea angajaților și adaptarea fluxurilor de lucru

Trainingul trebuie conectat cu activitatea profesională reală, iar responsabilitățile privind verificarea și protecția datelor trebuie stabilite explicit.

Pasul 5. Măsurarea rezultatelor

Succesul nu trebuie evaluat doar prin numărul de angajați care folosesc AI, ci și prin indicatori precum timpul economisit, calitatea rezultatelor, reducerea erorilor și îmbunătățirea proceselor.

Rolul formării profesionale în transformarea digitală

Pentru companiile din România, integrarea inteligenței artificiale reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare de dezvoltare organizațională.

Accesul la instrumente AI este din ce în ce mai simplu. Construirea competențelor necesare pentru utilizarea lor responsabilă și eficientă necesită însă o abordare sistematică.

Programele de formare profesională au un rol important în acest proces, mai ales atunci când combină fundamentele digitale cu aplicații practice, studii de caz și competențe de management.

La CODECS, considerăm că dezvoltarea profesională trebuie să pregătească oamenii nu doar pentru utilizarea instrumentelor actuale, ci și pentru adaptarea la schimbările viitoare.

Experiența în managementul proiectelor, leadership și dezvoltarea competențelor profesionale reprezintă o bază valoroasă pentru înțelegerea modului în care tehnologiile digitale pot susține performanța organizațională.

Concluzie: valoarea AI depinde de modul în care organizațiile o folosesc

Studiul JRC confirmă o tendință importantă: utilizarea inteligenței artificiale se extinde în economia europeană, dar integrarea profundă în procesele organizaționale evoluează diferit de la un sector la altul.

Pentru companii, următoarea etapă nu înseamnă doar adoptarea unor instrumente AI suplimentare, ci dezvoltarea capacității de a le utiliza pentru rezolvarea unor probleme reale.

Iar această capacitate depinde de oameni, competențe și procese.

Avantajul competitiv nu va veni doar din accesul la inteligența artificială, ci din capacitatea organizațiilor de a o transforma în rezultate.

Sursă

Joint Research Centre, Comisia Europeană (14 octombrie 2026), AI adoption more than doubles in almost every EU strategic sector.

Citește analiza JRC pe site-ul Comisiei Europene